ungheni | istoria locală
Revista ''Patrimoniul Istoric''
Asociația istoricilor "Nicolae Iorga"
2015 - 2020
EDIȚIA NR. 1-2-3 | 2015
REVISTA NR. 1
La 14 februarie, a avut loc evenimentul de lansare a revistei „Patrimoniul istoric”, organizat de Asociația Istoricilor „Nicolae Iorga” din Ungheni. La acest eveniment au participat istorici precum Anatol Petrencu, Liliana Rotaru, Sergiu Cataraga și membrii asociației.
Scopul revistei este promovarea și sensibilizarea publicului față de patrimoniul istoric al comunităților rurale din raionul Ungheni, într-o epocă marcată de globalizare și criză identitară. Revista va acoperi diverse aspecte ale istoriei locale, inclusiv domeniile didactic, politic, social, economic, cultural și spiritual. Contribuțiile la revistă nu se vor limita doar la profesorii de istorie, ci vor fi deschise și altor persoane interesate de istoria raionului Ungheni, inclusiv elevii pasionați de istorie.
Prin publicarea revistei, se urmărește și eficientizarea comunicării între profesori și elevi, precum și între aceștia și comunitățile locale. Se va colecta material documentar și mărturii locale valoroase. Revista va acorda o atenție deosebită publicării de materiale cu caracter metodico-didactic, pentru a facilita activitatea profesorilor de istorie în cadrul orelor de istorie locală.
Prin acest proiect, Asociația Istoricilor „Nicolae Iorga” din Ungheni dorește să ofere un ghid moral pentru profesori, elevi și pasionații de trecutul și adevărul istoric, contribuind la conservarea și promovarea patrimoniului istoric al localităților din raionul Ungheni.
REVISTA NR. 2
Numărul doi al revistei a cuprins patru capitole bogate în materiale de istorie locală: Istorie locală, Personalități locale și naționale, Istoria memoriei și Cronica vieții științifice.
În prima secțiune, Istoria locală, academicienii Andrei Eșanu și Valentina Eșanu au prezentat pierderile Basarabiei în cel de-al Doilea Război Mondial, cu accent pe soarta locuitorilor din satul Sculeni, inclusiv a evreilor, situația din satul Costuleni și tragedia unei familii din Condrătești.
Secțiunea Personalități locale și naționale a adus în prim-plan figuri remarcabile, precum psihologul Vasile Pavelcu, originar din Costuleni, actorul Nicolae Darie și contribuția lui Dimitrie Al. Moruzi în lupta pentru drepturile românilor din Basarabia.
Istoria memoriei a prezentat mărturii și relatări despre deportările din perioada regimului sovietic, inclusiv povestiri dramatice despre suferințele și pierderile suferite de comunitățile locale.
În sfârșit, Cronica vieții științifice a prezentat lucrări academice ce au investigat istoria Moldovei de la consecințele imploziei URSS până la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
REVISTA NR. 3
Revista este structurată în cinci secțiuni, fiecare cuprinzând articole relevante și interesante.
Secțiunea „Portofoliul Didactic” include articole care pun accentul pe învățarea centrată pe elev și pe organizarea procesului didactic în acest sens. Rodica Solovei, doctor în istorie, explorează conceptul de educație centrată pe elev și propune o sarcină de activitate la ora de istorie locală pentru clasa a IX-a. Elena Butnaru și Arcadie Staraşciuc oferă exemple practice de proiecte didactice la istorie locală pentru clasele a VI-a și a IX-a, respectiv.
În secțiunea „Istoria Locală”, sunt prezentate articole care abordează diverse aspecte ale istoriei locale. Octavian Țîcu dezvăluie cazurile tragice ale deportărilor staliniste, în timp ce Denis Bulancea și Sergiu Bacalov investighează istoria unor moșii și a unei catedrale locale.
Secțiunea „Personalități Locale și Naționale” aduce în prim-plan viața și activitatea unor personalități locale, precum Dimitrie Eustratie Carastati și familia lui Carabet Hristofor Anuș.
În „Istoria Memoriei”, Corneliu Prepeliță și Ala Lăpteanu explorează memorii ale supraviețuitorilor gulagului și povestesc experiențele tragice ale deportaților.
Ultima secțiune, „Cronica Vieții Științifice”, prezintă activități științifice recente, cum ar fi școala de vară dedicată studiului istoriei și seminarul internațional despre Holocaust, subliniind angajamentul continuu în cercetare și educație.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 4-5 | 2016
REVISTA NR. 4
În revista nr. 4 , la secțiunea „Portofoliul Didactic”, articolul lui Arcadie Starasciuc, „Crimpee din istoria școlii Petrești”, relatează evoluția școlii. De asemenea, se evidențiază colaborarea Asociației Istoricilor din raionul Ungheni cu profesorii din raionul Cantemir, prezentându-se un scenariu pentru un TVC istoric realizat de profesorul Alexandru A. Sirbu.
În secțiunea „Istoria locală”, doctorul Vlad Vornic, director general al Agenției Naționale Arheologie din Chișinău, prezintă un studiu privind monumente precum Movila Măgurei și Masa lui Petru cel Mare. Nataliei Pasenciuc explorează monumentele din paleolitic și mezolitic, iar academicianul Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu aduc în discuție istoria localității Medeleni.
În secțiunea „Personalități locale și naționale”, Maxim Melinte prezintă figura preotului și istoricului Paul Mihail din Cornova, descriindu-l ca pe un cercetător dedicat și un patriot al culturii locale. De asemenea, Octavian Ticu explorează contribuția unghenenilor la sportul românesc.
În secțiunea „Istoria Memoriei”, se abordează subiectul delicat al deportărilor din Siberia, prin articolele autorilor Anatol Petrencu, Vasile Rudico, Evelina Goian, Mariana Rusu, Victoria Istrati, Maria Calin, Victoria Colesnicenco și Maria Sîrbu.
În introducerea secțiunii „Cronica vieții științifice”, doctorul Silvia Corlăteanu-Granciuc analizează conflictul transnistrean în două mii cinci sute de pagini de studii și documente, explorând geneza problemei și căutând soluții pentru soluționarea conflictului.
REVISTA NR. 5
În secțiunea „Portofoliul Didactic”, doctorul Mariana Sîrbu explorează epoca bronzului pe teritoriul raionului Ungheni, în timp ce Corneliu Prepeliță și Alexandru Cerga aduc în atenție istoria bisericilor „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din Costuleni și „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Bușila, evidențiind evoluția acestor lăcașuri de cult.
Secțiunea „Istoria Memoriei” este dedicată deportărilor și include patru articole semnate de profesoara Maria Călin, Galina Uscatu, Mariana Rusu și Mihaela Cănița, care explorează tragediile și consecințele acestor evenimente.
În secțiunea „Viața Științifică”, articolele lui Anatol Petrenco și Silvia Corlăteanu-Granciuc explorează aspecte ale stalinismului și evenimentele istorice precum Congresul Național al Istoricilor Români din Cluj-Napoca, oferind o perspectivă amplă asupra cercetării și analizei istorice. Cristina Canișcev prezintă importanța școlii de vară ca punte între trecut, prezent și viitor, și ca legătură între românii de pretutindeni.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 6-7 | 2017
REVISTA NR. 6
În secțiunea „Portofoliul Didactic”, s-au abordat subiecte precum metodele de predare adaptate elevilor cu cerințe educaționale speciale, dar și curiozități despre Podul Eiffel din Ungheni.
În „Istoria Locală”, au fost prezentate cercetări arheologice despre epoca fierului pe teritoriul raionului Ungheni, dar și evoluția bisericilor și a instituțiilor educaționale din localitate. De asemenea, au fost aduse în atenție mărturii ale veteranilor din cel de-Al Doilea Război Mondial.
Secțiunea „Personalități Locale și Naționale” a fost dedicată unor figure remarcabile ale comunității, cum ar fi profesorul Vladimir Potlog, recunoscut pentru contribuția sa la învățământ și la promovarea culturii istorice.
În „Istoria Memoriei”, au fost prezentate mărturii și amintiri ale supraviețuitorilor deportărilor și ale familiilor care au trăit sub regimul totalitar comunist, oferind o perspectivă emoționantă și dureroasă asupra trecutului recent al Moldovei.
Finalmente, secțiunea „Cronica Vieții Științifice” a adus în atenție evenimente precum lansarea unor volume importante și organizarea conferințelor științifice.
REVISTA NR. 7
Secțiunea „Istorie Locală” a adus în atenție aspecte importante ale perioadei sovietice, precum foametea din 1946-1947 și colectivizarea gospodăriilor țărănești. Cercetările lui Corneliu Prepeliță și Iucal Vasile au ilustrat dificultățile prin care au trecut locuitorii în acele vremuri. De asemenea, Octavian Țîcu a prezentat programul „Expedițiile Memoriei”.
În aceeași secțiune, au fost abordate și teme precum istoria bisericii și tradițiile locale. Articolele dedicate acestor subiecte, scrise de autori precum Alexandru Cerga, Elena Cojocari și Eudochia Goian.
Secțiunea „Personalități Locale și Naționale” a oferit o incursiune în biografiile unor figuri marcante din istoria locală. Prințesa Maria Cantemir și protoiereul mitrofor Dumitru Turtureanu au fost prezentate în articole semnate de A. Eșanu și doctorul V. Eșanu, respectiv Maria Călin.
În ultima secțiune, „Cronica Vieții Științifice”, au fost prezentate evenimente și conferințe relevante din domeniul cercetării istorice. Anatol Petrencu și Diana Bulubica au adus în atenție lucrări și evenimente de interes în acest domeniu.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 8-9 | 2018
REVISTA NR. 8
În secțiunea „Istorie Locală”, au fost incluse articole semnificative precum cel semnat de Andrei Eșanu, care oferă o prezentare generală a contextului istoric al României până la Marea Unire. Igor Munteanu reflectă asupra semnificației actuale a Unirii pentru Români. Silvia Corlăteanu-Granciuc explorează eforturile României de a obține recunoașterea internațională a Marii Uniri.
În plus, secțiunea „Istorie Locală” a inclus și alte lucrări de cercetare, cum ar fi analiza impactului Marii Uniri asupra societății românești de Maria Călin și prezentarea primelor alegeri democratice din Basarabia de Tatiana Cechin. Articolul lui Ion Tentiuc aduce în discuție rezultatele cercetărilor arheologice din regiunea Ungheni.
În secțiunea „Personalități Naționale și Locale”, articolele sunt dedicate unor figuri notabile precum Vasile Gafencu, Daniel Ciugureanu și Alexandru Malanciuc.
Secțiunea „Istoria Memoriei” a reprezentat un efort important de a păstra vie memoria colectivă a basarabenilor deportați în perioada sovietică. Sunt incluse mărturiri și studii adunate în această secțiune, inclusiv articolele scrise de Sergiu Cozariuc și Mădălina Ciuvagă.
În ultima secțiune, „Cronica Vieții Științifice”, au fost prezentate evenimente importante precum conferința științifică „Centenarul Sfatului Țării”.
REVISTA NR. 9
În secțiunea „Portofoliul Didactic”, patru articole au furnizat resurse educaționale pentru profesorii de istorie din raionul Cantemir. Acestea au inclus prezentări despre forme de organizare a activității instructiv-educative, un proiect de lecție pentru o vizită la Muzeul de Istorie, un proiect didactic despre vestigiile arheologice din localitatea Cociulia și o activitate extrașcolară pentru promovarea cunoașterii istoriei locale.
Secțiunea „Istorie Locală” a oferit o prezentare detaliată a aspectelor importante din istoria raionului Cantemir.
În secțiunea „Personalități Locale și Naționale”, au fost incluse articole despre Prințesa Maria Cantemir, care explorează relația controversată dintre ea și țarul Petru I al Rusiei. Un alt articol a prezentat activitatea lui Nicolae Ciornei în mișcarea de eliberare națională a Basarabiei, subliniind contribuția sa la proclamarea independenței și integrarea în Regatul României. De asemenea, biografia lui Gheorghe Stavriu, deputat în Sfatul Țării, a evidențiat rolul său în procesul de integrare a Basarabiei în România.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 10 | 2019
REVISTA NR. 10
Ediția din 2019 sunt dedicate comemorării a 70 de ani de la deportările din 1949, unul dintre cele mai tragice capitole din istoria românilor basarabeni.
Metodele brutale de luptă împotriva „dușmanului poporului”, inclusiv politica de deznaționalizare și deportările din Moldova sovietică, au avut ca scop depopularea regiunii dintre Prut și Nistru și strămutarea populației românești în regiuni îndepărtate ale URSS, cum ar fi Siberia și Kazahstanul.
Materialele adunate în această ediție reprezintă un monument dedicat memoriei și istoriei traumatizante, contribuind la înțelegerea complexă a evenimentelor tragice din trecut. Ele reprezintă rezultatul efortului profesional al autorilor și sunt o resursă valoroasă de cunoaștere, în special pentru tânăra generație.
Un exemplu important este lucrarea despre deportările din Costuleni, care descrie tragedia oamenilor deportați, inclusiv din mărturiile supraviețuitorilor. Aceste mărturii sunt dovada luptei și sacrificiului continuu al celor afectați de represiunea stalinistă.
De asemenea, revista include interviuri cu persoanele deportate în 1949, oferind o perspectivă autentică asupra suferințelor și eforturilor de supraviețuire în condiții dramatice.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 11-12 | 2020
REVISTA NR. 11
Numărul 11 al revistei „Patrimoniul Istoric” aduce o diversitate de articole, care acoperă trei domenii principale: istoria locală, personalități locale și naționale, și cronica vieții științifice.
Doctorul Liliana Rotaru explorează aspecte etnodemografice din istoria satului Cornești și a altor localități într-un articol detaliat, util în predarea istoriei în conformitate cu curriculumul din 2019. Alexandru Cerga prezintă istoria Bisericii „Sfânta Treime” din satul Coșeni.
Doctorul Octavian Țîcu analizează aderența basarabenilor la identitatea românească în perioada 1940-1941 și evoluția „moldovenismului sovietic” după 1944. Doctorul Corneliu Prepeliță investighează foametea din stânga și din dreapta Prutului în perioada 1946-1947.
Profesoara Maria Călin aduce o sursă utilă pentru studierea istoriei contemporane prin analiza istoriei comunității evreiești din satul Sculeni în perioada interbelică.
Revista include și experiențele pozitive ale elevilor din Gimnaziul Cornești în cadrul concursului Republican „Descoperim eroi de la noi din localitate”, coordonat de profesoara de istorie Marina Sasu.
De asemenea, sunt evidențiate rolul și contribuția unor personalități locale remarcabile, precum Vladimir Halipli și Sebastian Andriuță, prezentate de profesoarele Angela Grosu și Elena Drăgan. Monografia lui Nicolae Enciu, prezentată de Anatol Petrencu, oferă o analiză a evoluției Basarabiei în perioada 1918-1940 în cadrul României întregite.
REVISTA NR. 12
Biserica este prezentată ca un simbol al culturii creștine și un punct central al comunității în articolele care explorează istoria bisericilor din diverse localități, cum ar fi „Sfântul Grigore Teologul” din Măcărești sau „Sfântul Nicolae” din Frăsinești.
De asemenea, revista aduce în atenție adevărul despre perioada de represiune sovietică și deportările masive din Basarabia în 1949, prezentând mărturii și documente care reflectă calvarul prin care au trecut basarabenii.
Folclorul și tradițiile locale sunt prezente în ediția revistei din 2020, unde se discută despre leacurile bunicilor, aspectele folclorice legate de albinărit sau tradițiile și sărbătorile de iarnă în satul Costuleni.
Revista evidențiază, de asemenea, importanța educației și învățământului în transmiterea istoriei locale, oferind metode și resurse pentru profesori și elevi.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 13-14 | 2021
REVISTA NR. 13
În revista numărul 13, istoricul Ion Chirtoagă, se descrie fenomenul foametei din 1946-1947 din județul Bălți prin prisma satului Cetireni.
Istoricul Alexandru Cerga cu care Asociația are o colaborare strânsă a scris despre istoria bisericii ,,Sfânta Treime” din satul Negurenii Vechi și biserica ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Gherman.
Tânărul doctorand Sorin Șclearuc, originar din s.Sculeni a scris despre revoluționarul din Sculeni: Alexandr Krusser. Sunt prezențe doua personalități care au intrat în memoria istoriei locale: Iurie Vrabie și Vasile Lupu Cetineru – muzicant, judecător, poet.
Un capitol aparte a fost acordat și etnografiei și folclorului din raion. Astfel, membrele Asociației, Eudochia Goian a făcut o călătorie prin casele țărănești tradiționale din Costuleni iar Maria Călin a vorbit despre ,,Rolul și aspectul structural al formației lăutărești în contextul folcloric al satului Sculeni în secolul XX”.
REVISTA NR. 14
Revista nr. 14 de asemenea a avut un bogat conținut la istoria și cultura raionului Ungheni. Este descris ,,Specificul colectivizării și reformei agrare în regiunea Prutului mijlociu”, iar directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, Vasile Iucal a realizat o scurtă privire geografică, istorică și economic a comunei Valea Mare.
Directorul adjunct al MNEIN, Elena Cojocari a scris despre ,,Muzeele locale-cuibul dăinuirii strămoșești”. Autoarea menționează că prin acest articol dorește să scoată din anonimat muzeele locale, să sublinieze importanța lor în cadrul patrimoniului cultural național și rolul lor în procesul de educare a tinerei generații. Este descries istoricul apariției muzeelor din orașul Ungheni, satul Sculeni, Pîrlița, Cornești.
Profesoara Eudochia Goian din satul Costuleni a descries povestea unui dans specific satului Costuleni. Profesoara Rita Prepeliță, a vorbit despre -,,Podul Eiffel de la Ungheni” și rolul pe care l-a avut inginerul francez, Alexandre Gustave Eiffel.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 15 | 2022
REVISTA NR. 15
Contrary to popular belief, Lorem Ipsum is not simply random text. It has roots in a piece of classical Latin literature from 45 BC, making it over 2000 years old. Richard McClintock, a Latin professor at Hampden
Contrary to popular belief, Lorem Ipsum is not simply random text. It has roots in a piece of classical Latin literature from 45 BC, making it over 2000 years old. Richard McClintock, a Latin professor at Hampden. Contrary to popular belief, Lorem Ipsum is not simply random text. It has roots in a piece of classical Latin literature from 45 BC, making it over 2000 years old. Richard McClintock, a Latin professor at Hampden
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
EDIȚIA NR. 17 | 2023
REVISTA NR. 17
În secțiunea „Istorie locală”, academicianul Andrei Eșanu și Valentina Eșanu prezintă un detaliat istoric al satului Sculeni, pornind de la cele mai vechi timpuri și până în perioada modernă, inclusiv sub dominația țaristă și ca parte a României Mari. Un alt articol explorează retragerea armatei și a administrației civile din Basarabia în perioada iunie 1940 – iulie 1941.
În continuare, revista aduce în atenție studii de caz asupra destinului unor comunități și monumente locale, precum biserica din satul Mânzătești și colonia evreiască din Pîrlița. Alte articole se concentrează pe evoluția localităților Măcărești și Frăsinești.
În secțiunea „Portofoliul didactic”, se regăsesc articole ce abordează modalități inovatoare de predare a istoriei locale în școli, cum ar fi metoda „clasei inversate”, prezentată de Victoria Radu. Un alt articol discută importanța interviului în cercetarea istoriei locale, oferind un model de interviu privind foametea organizată din 1946-1947 în RSSM.
În secțiunea „Istoria Memoriei”, revista explorează memoria colectivă și mărturiile despre perioadele dificile din trecutul recent. Articolele prezintă dramele familiilor deportate și impactul represiunilor staliniste asupra comunităților locale.
Ultima secțiune, „Personalități locale”, aduce în lumină contribuțiile unor indivizi remarcabili la viața comunității. Articolele prezintă activitatea unor istorici, muzeografi, dar și a unor elevi talentați care investighează istoria locală și promovează valorile culturale și naționale.
La apăsarea acestui buton ve-ți putea descărca informația elaborată sub format pdf
Pentru informații despre inceputurile Asociației Istoricilor "Nicolae Iorga"
Asociația Istoricilor
Nicolae Iorga | Ungheni
Asociația Istoricilor Nicolae Iorga din Ungheni este un grup dedicat promovării și studierii istoriei locale și naționale, avându-l pe Nicolae Iorga, eminentul istoric și om politic român, ca punct central de inspirație și studiu. Asociația își propune să aducă în atenția publicului evenimente și personalități importante din istoria Ungheniului, organizând conferințe, expoziții și alte activități culturale și educative.
